Pentru a doua oară în ultimii ani, agenda administrației locală nu este făcută în uirma unor strategii, analize sau consultări oficiale, ci este făcută de o pagină de Facebook neasumată. O pagină fără nume, fără responsabilitate publică, dar — ironic — cu mai multă eficiență din punct de vedere al comunicării decât un întreg aparatul administrativ.
Într-un peisaj aproape absurd, „neasumații” ajung să ofere cetățenilor informații. În timp ce instituțiile se mișcă greu, reacționează tardiv sau comunică evaziv, o pagină anonimă reușește să facă agenda publică. Iar administrația se vede nevoită să urmeze direcția indicată din online.
Desigur, suntem la început de an. Poate că administrația nu a apucat încă să se organizeze, să își stabilească prioritățile și să își sincronizeze mecanismele interne. Sau, într-un exercițiu de generozitate interpretativă, am putea spune că autoritățile sunt extrem de atente la sesizările cetățenilor — chiar și atunci când acestea vin din anonimat total. Un model inedit de „consultare publică”, fără consultare și fără asumare.
Problema nu este însă faptul că administrația reacționează. Problema este că reacția a luat locul viziunii. Lipsa de organizare, de coerență și de asumare transformă administrația într-un spectator grăbit, mereu cu ochii pe Facebook, așteptând următoarea postare care să îi spună ce are de făcut. Administrația locală se transformă într-un executant.
Iar istoria politică ne arată un lucru simplu și repetitiv: acolo unde puterea se pierde în improvizație, opoziția se organizează. Lipsa de viziune nu rămâne niciodată nepedepsită. Din haos, din ironie și din neasumare se naște, de cele mai multe ori, viitoarea putere.
Administrația ar trebui să își construiască propria agendă și să nu rămână captivă la notificările unei pagini de Facebook fără identitate, dar cu o agendă precisă.
